„Într-o lume globalizată, ar trebui să ni se permită să publicăm ceea ce ne dorim, indiferent de locul în care ne aflăm”: Naveen Kishore, câștigător al premiului Ottaway 2021
Editor Seagull Books pentru câștigarea premiului care recunoaște efortul individual excepțional în promovarea literaturii internaționale și formarea uneia dintre cele mai cunoscute edituri independente din India
Editorul Seagull Books, Naveen Kishore, la librăria sa din Kolkata. (Fotografie expresă de Partha Paul) În iunie 1982, când Naveen Kishore, cu sediul în Kolkata, a decis să se aventureze în publicarea din teatru aproape peste noapte, a compensat ceea ce îi lipsea din experiență cu prevederea. În cele aproape patru decenii de atunci, viziunea lui a condus Seagull Books să se impună ca una dintre cele mai bune edituri independente din țară , cu o abordare multiculturală a artelor. Printre primele edituri care se concentrează pe traduceri, lista de autori a lui Seagull se mândrește cu scriitori premiați precum Herta Müller, Jean-Paul Sartre, László Krasznahorkai, Mahasweta Devi, Roland Barthes, KG Subramanyan, Ngugi wa Thiong’o, printre alții. Kishore a câștigat anul acesta Premiul Ottaway, care recunoaște contribuția individuală extraordinară la promovarea literaturii internaționale în traducere în limba engleză. Ceremonia de premiere va avea loc la New York pe 30 septembrie.
Premiul anual, acordat de revista internațională Cuvinte fără frontiere , are, printre câștigătorii săi din trecut, traducătoarea literară Edith Grossman, Sara Bershtel, editorul Metropolitan Books/Henry Holt, Carol Brown Janeway de Alfred A. Knopf, printre alții.
În acest interviu, Kishore vorbește despre primii ani ai Seagull Books, despre noua sa amprentă și despre publicarea după pandemie:
Felicitări pentru premiu! Aș dori să profit de această ocazie pentru a vă duce înapoi la vremea de acum aproape patru decenii, când ați creat Seagull Books. Cum a fost scena traducerii și care au fost unele dintre dificultățile cu care te-ai confruntat în acei primi ani?
Eram prea plini de bucurie și descoperire - a procesului de traducere și a sentimentului că țara noastră este creată printr-o varietate de limbi. Am început să traducem piese din limbile indiene în engleză, nu pentru a juca în engleză, ci mai degrabă ca o „legătură”, pentru ca cei de la teatru să poată reveni la limba originală și să traducă în propria lor regională. Acest lucru a îmbogățit practica teatrală în toată țara. Da, a fost dificil să traduci, să găsești traducătorii potriviți și editorii care să ajute traducerile, lucrând îndeaproape cu dramaturgi vii și editori interni. De asemenea, nu a fost ușor să încerci să pun aceste cărți nou publicate în mâinile cumpărătorilor. Dar am făcut-o. Și am făcut-o înainte de internet!
darlene ortiz net value
Spațiul Pescăruşului din Kolkata. (Foto: Naveen Kishore) Cu recunoașterea sa de către premiile literare principale și prezența sa pe listele de publicații, credeți că traducerea în India a ajuns în sfârșit la majoritate?
Nu am înțeles niciodată această „maturitate”. Sună aproape ca și cum s-ar opri. Fiecare vârstă, epocă, timp are propriile probleme și oportunități unice. Lucrul de înțeles este „intenția”. Un editor trebuie să aibă intenția, restul se încadrează la locul lor. Premiile au locul lor, dar este mai puțin despre premii și mai mult despre conținut susținut. Durabilitatea nu este întotdeauna despre bani. Este vorba despre conținut și despre ceea ce alegi să aduci în lume. Am crescut cu literatura din atât de multe limbi din întreaga lume, disponibilă pe potecile din Calcutta. Apoi a urmat marea dispariție — lucrurile s-au schimbat din mai multe motive și literatura tradusă a dispărut. Acum, este foarte vizibil și există editori care au liste minunate traduse care prosperă.
Povestește-ne despre noua ta amprentă, Quilombola, care se va concentra pe literatura sub-sahariană și afro-europeană francofonă.
Quilombola este un cuvânt brazilian pentru locuitorul din a maro — un sclav fugit — comunitate. Alegerea acestei denumiri este un omagiu adus celor care s-au ridicat împotriva asupririi de-a lungul istoriei omenirii. Cu toate acestea, este mai mult în această referință: vorbește atât despre libertatea recâștigată, cât și despre toate gesturile creative care au izvorât din acea cucerire. Pentru cei care și-au rupt lanțurile, quilombo-ul era un loc de reapropriere și reinventare de sine.
Este prin a invita scriitorii și cititorii să exerseze marronaj — „fugind de sclavie” — de gândire, pentru a-și schimba modul de a gândi, că Quilombola iese în evidență. Lista este un spațiu din care rezonează voci insubordonate, inventive, provocatoare și neașteptate. Deși ne concentrăm pe expresiile africane sub-sahariane și afro-europene vorbitoare de limbă franceză – adică afro-europene –, dorim să salutăm punctele de vedere ale minorităților din alte locuri.
Un titlu publicat de Naveen Kishore. (Foto: Naveen Kishore) Important aici din punct de vedere editorial este că o serie ca aceasta ar fi avut, în mod normal, originea în Franța pentru că atât redactorul de serie, Leonora Miano, cât și toți scriitorii scriu în franceză! Noi, ca Seagull, am fi ajuns, în acele circumstanțe, să cumpărăm drepturi de limbă engleză. În schimb, serialul are originea cu Pescăruș. Deținem toate drepturile lingvistice. Vindem textele franceze editorilor francezi, așa cum facem și altor limbi europene și mondiale. Noi înșine traducem și publicăm edițiile în limba engleză. Această „deranjare” a status quo-ului merită înțeleasă, deoarece este legată de cine poate publica ce și din ce locație geografică. Pentru a spune direct, am șters granițele de limbaj și locație mai mult ca un act intuitiv, deoarece oportunitățile s-au prezentat decât orice motivație anume. Ideea este că, într-o lume globalizată, ar trebui să ni se permită să publicăm ceea ce ne dorim, indiferent de locul în care ne aflăm.
Cum vedeți pandemia remodelând scena editurii din India, inclusiv modul în care editurile independente vor funcționa în următorii ani?
Nu există un răspuns sau o soluție unică. Ne aflăm încă în mijlocul acestei fracturi vaste a lumii noastre de cărți, în ciuda creșterii vânzărilor online, a cărților electronice și a altor strategii directe către cumpărător. Editorii independenți au trebuit întotdeauna să supraviețuiască împotriva șanselor. Acum, cu această pandemie care s-ar putea să nu se transforme niciodată într-o „post-pandemie” în grabă, toți încercăm moduri diferite de a supraviețui. Suntem în chinurile furtunii. Strategiile vor apărea când ne uităm înapoi, nu acum. Deocamdată, este o zi la un moment dat. Un mic exemplu: acum încercăm să luptăm cu incertitudinile transportului din India, de exemplu, în SUA sau Australia. Spre deosebire de până acum, în prezent nu există garanții de timp. Prin urmare, imprimăm în aceste țări diferite în cantități diferite, în funcție de cerințe, pentru a evita expedierea încoace și încolo. Acest lucru este deja diferit.
Un titlu publicat de Naveen Kishore. (Foto: Naveen Kishore) Timp de aproape patru decenii, Pescăruşul a fost un pionierat în felul în care a facilitat citirea lucrărilor în traducere. Ce se afla inainte?
Nu sunt sigur despre pioniera – tot ce am făcut a fost să supraviețuim cu conținut interesant, chiar intuitiv! Restul este ca alții să judece. Ceea ce urmează este următorul: anul viitor împlinim 40 de ani. Suntem ocupați cu o amprentă specială numită „Pescăruș la 40 de ani” — 40 de cărți speciale ale atâtor scriitori minunați din cercul nostru de afecțiune. Fără petarde zgomotoase sau evenimente de auto-felicitare, doar un salut liniștit la cuvânt. Puteți căuta, de asemenea, cărți audio Seagull.
Pentru mai multe știri despre stilul de viață, urmăriți-ne pe Instagram | Stare de nervozitate | Facebook și nu ratați ultimele actualizări!
Imparte Cu Prietenii Tai:
