Compensare Pentru Semnul Zodiacal
Substabilitatea C Celebrități

Aflați Compatibilitatea Prin Semn Zodiacal

„Moartea Americii”: Ce s-a întâmplat la Teheran pe 4 noiembrie 1979?

Ce a provocat criza ambasadei SUA acum 40 de ani, ce s-a întâmplat în lunile care au urmat și care a fost răspunsul în India la revoluția Iranului?

Iran, protestul Iranului, preluarea ambasadei americane, protestul anti noi, teheran , știri teheran, știri Iran, explicație expresă, expres indianProtestatarii iranieni participă luni la o demonstrație anti-SUA, care marchează cea de-a 40-a aniversare de la preluarea ambasadei SUA, în apropierea vechii ambasade a SUA din Teheran, Iran. (Nazanin Tabatabaee/WANA (Agenția de știri din Asia de Vest) prin REUTERS)

În această zi (4 noiembrie) în urmă cu 40 de ani, militanții din Iran au invadat ambasada SUA la Teheran și au luat ostatici zeci de americani. Ei i-au ținut pe americani în captivitate mai mult de 14 luni, iar în 1980, Statele Unite au rupt relațiile diplomatice cu Iranul.





Luni, iranienii au marcat aniversarea acelui eveniment, mitingându-se în fața fostei clădiri a ambasadei, ridicând sloganuri anti-americane și afișând efigii care îl batjocoresc pe președintele Donald Trump.

Ce a cauzat criza ambasadei SUA acum 40 de ani, ce s-a întâmplat în lunile care au urmat și care a fost răspunsul în India la revoluția Iranului?



Revoluția iraniană din 1979

În februarie 1979, șahul Iranului, Mohammed Reza Pahlavi, a fost răsturnat de forțele de opoziție aliniate cu clerul șiit ayatollah Ruhollah Khomeini. Revoluția islamică din 1978-79 a dus la capăt monarhiei Iranului și a înlocuit-o cu Republica Islamică.

În timp ce șahul a fost lăudat în Occident pentru reformele sale de modernizare, el a fost acuzat în Iran pentru utilizarea metodelor autocratice și pentru că nu a făcut suficient pentru a reduce inegalitatea economică.



În timp ce ayatollahul Khomeini era strident împotriva Statelor Unite, furia împotriva Americii se înăbușise în Iran cu mult înainte de Revoluția Islamică. CIA și MI6 al Regatului Unit colaboraseră pentru a orchestra lovitura de stat în care popularul prim-ministru Mohammad Mosaddegh, considerat de mulți ca fiind ferm pentru valorile seculare și opoziția față de amestecul occidental în afacerile iraniene, a fost răsturnat în 1953.

Mosaddegh a fost succedat de liderul loviturii de stat (cunoscută sub numele de lovitura de stat din 28 de ani), generalul Fazlollah Zahedi, o schimbare politică care a avut ca efect întărirea stăpânirii monarhice a șahului.



Asaltarea ambasadei SUA

Șahul a fugit din Iran în ianuarie 1979, înainte de întoarcerea lui Khomeini din exilul politic la 1 februarie a acelui an. Șahul țopăia din țară în țară, căutând un refugiu sigur.

În octombrie a aceluiași an, sa raportat că șahul era în curs de tratament în SUA, după ce i s-a permis intrarea de către administrația președintelui Jimmy Carter. Tot iadul a izbucnit în Iran.



Pe 4 noiembrie, studenții care plănuiseră inițial un sit-in la ambasadă, au forțat o preluare a localului, luând ostatici 98 de americani. Câțiva ostatici au reușit să scape de la fața locului și au reușit să părăsească Iranul cu ajutorul ambasadorului Canadei. Această evadare a fost subiectul filmului multiplu câștigător al Oscarului din 2012, „Argo”.

Studenții au cerut întoarcerea șahului demis, care la acea vreme era tratat la un spital din New York. Aceștia au fost susținuți de ayatollahul Khomeini, care spera să exploateze popularitatea preluării pentru a extinde puterea regimului său.



Din 4 noiembrie 1979, ostaticii au rămas în Iran timp de 444 de zile, până la 20 ianuarie 1981.

În prima săptămână de detenție, militanții iranieni au susținut că personalul diplomatic american era membru al unei unități de spionaj. La mijlocul lunii noiembrie, Khomeini a ordonat eliberarea femeilor și a ostaticilor negri, precum și a unor neamericani.



În aprilie 1980, SUA au anunțat că au încercat fără succes să salveze deținuții într-o operațiune militară. Iranul a expus rămășițele soldaților americani morți în complexul ambasadei, spre marea supărare globală.

Restul de 52 de ostatici au fost în cele din urmă eliberați după ce s-a ajuns la un acord între Iran și SUA la începutul anului 1981.

Răspunsul din India la revoluția iraniană

Revoluția a fost în general primită pozitiv în India.

La 13 februarie 1979, acest site web a raportat un mesaj al prim-ministrului de atunci Morarji Desai către ayatollahul Khomeini, în care spunea: „Oamenii Indiei și Iranului sunt legați de o prietenie veche înrădăcinată în istorie și cultură, iar un Iran prosper este o garanție pentru pacea și stabilitatea întregii regiuni.

Ministrul Afacerilor Externe de atunci, Atal Bihari Vajpayee, ia spus lui Lok Sabha: „Așteptăm ziua în care să putem saluta Iranul în Mișcarea Nealiniată. Aceste evoluții în Iran au fost pozitive.

DP Singh, un membru Rajya Sabha din Congres, a spus: „Recunoaștem că revoluția din Iran sub conducerea inspiratoare a ayatollahului Khomeini este motivată de idealurile înalte de a elibera această mare și străveche țară a Iranului de tentaculele imperialismului american. Nu avem nicio îndoială că guvernul Iranului va apăra în mod constant câștigurile revoluției sale și nu o va schimba. Prin urmare, este normal și firesc pentru noi, în India, să privim cu simpatie și să sprijinim aspirațiile poporului iranian pentru libertate, egalitate și o nouă ordine economică în țară și în străinătate.


jeff jampol valoare netă

Partidul Comunist din India (CPI) a descris evenimentele din Iran ca o lovitură adusă imperialismului american și a adoptat o rezoluție în sprijinul său, a informat The Indian Express în februarie 1979.

Imparte Cu Prietenii Tai: